Săptămâna patimilor

A început Săptămâna Mare cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor.

Aceasta marchează relatările care cuprind arestarea, judecata și suferința lui Hristos care se termină cu executarea si răstignirea Lui.

În această săptămână, slujbele bisericești se fac în pomenirea ultimelor zile ale lui Iisus pe pământ, înainte de Rastignirea și Învierea Lui. Slujbele Utreniei se săvârșesc în seara zilei dinainte (sub formă de Denie), conform obiceiului vechi care spune că ziua începe la apusul soarelui și se sfârșește la apusul soarelui din ziua următoare.

Mai jos vă sunt explicate fiecare zi în parte din Săptămâna Patimilor, atât din punct de vedere religios cât și obiceiurile în casele oamenilor.

Lunea Mare

Din această zi încep Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos.

Lunea Mare se face pomenirea patriarhului Iosif, vândut de frații săi cu treizeci de arginți. El este o preînchipuire a lui Hristos, care a fost vândut de Iuda. Acuzat de desfrânare, ajunge în temniță.

Numele de Iosif inseamna “El (Domnul) adauga”. Acesta a fost cel de-al unsprezecelea fiu al lui Iacob și primul al Rahilei.

În urmă tălmăcirii unor visuri, este scos din închisoare și pus administrator peste tot Egiptul. Stăpânirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruinței lui Hristos asupra păcatelor lumii.

Tot în timpul Deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim.

Obiceiuri în case

În Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

Marțea seacă

 

În a 2 -a zi a Săptămânii Patimilor, ziua de marți denumită și Marțea Seacă este dedicată predicii de pe Muntele Măslinilor, când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu, dar și propriile patimi, cu doar trei zile înainte de a fi judecat.

În această zi, credincioșii sunt îndemnați să privegheze, altfel spus, să fie pregătiți în orice clipă să-l întâmpine pe Iisus.

Obiceiuri în case

În această zi, gospodinele trebuie să aspire, se dea cu mătura, să spele geamurile și să facă treburile grele pe lângă casă. Pentru bărbați, se spune că este bine să le fie de ajutor nevestelor în această zi, pentru că vor avea noroc în relație tot restul anului și vor avea parte de spor în casă.

Miercurea Mare

În Sfânta și Marea Miercuri se săvârșește  Sfântului Maslu, în amintirea ungerii lui Hristos cu mir, în Betania. La sfârșitul slujbei, preotul îi unge pe credincioși cu Sfântul Mir. Tot în această zi se pomenește vinderea lui Iisus de către Iuda (de aceea credincioșii ortodocși țin și miercurea ca zi de post de-a lungul întregului an).

Obiceiuri în case

În anumite zone, există obiceiul ca miercuri seara, când soarele asfințește, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le roși.

Nu se mai lucrează câmpul

În unele zone, muncile la câmp sunt permise doar până marți, în timp ce în alte zone până miercuri. De joi, bărbații rămân pe lângă casă, ajutându-și nevestele la treburile casnice. Casele trebuie să strălucească de curățenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului așa cum se cuvine. Miercuri este și ultima zi în care se mai poate coase ori călca.

Joia Mare

În această seară este rânduită Denia celor 12 Evanghelii. Ne sunt amintite patru momente grele: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina la care Iisus i-a strâns în jurul său pe Apostoli și la care s-a instituit Taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.

Obiceiuri în case

În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creștinii care s-au spovedit se împărtășesc.

Vinerea Mare

Este cea mai tristă dintre tristele zile ale pătimirii Domnului. Este ziua aducerii la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. Seara, rememorând momentul așezării Mântuitorului în mormânt, în biserici se oficiază Denia Prohodului, cortegiul de credincioși, în frunte cu preoții, dă ocol bisericii de trei ori, după care, cu toții, trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării. Totodată, conform datinii, credincioșii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, și înconjoară casa ținând în mână lumânarea aprinsă.

Obiceiuri în case

În ziua Vinerii Mari, tradiția ne mai spune ca este bine să se țină post negru. În același timp credincioșii, care nu pot, totuși, posti negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune oțet, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.

Sâmbăta Paștelui

Este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt, este zi de reculegere, credincioșii se pregătesc pentru marea veghe. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunțând că se apropie Învierea.

În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paști. Sunt sfințite pasca, ouăle roșii și celelalte bucate, pentru că postul a luat sfârșit. Credincioșii iau Lumină din Lumină, spun „Hristos a înviat!“ și răspund „Adevărat a înviat!“, formule cu care se salută apoi timp de 40 de zile, până la Înălțare.

În ziua Sâmbetei Mari, conform tradiției străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la icoane, apoi se apucă de plămădit.  Pot termina, însă, toate treburile casei.

Ca obiceiuri românești și tradiții, în Săptămâna Mare, e bine ca toți credincioșii să ierte și să se împace cu toți cei cu care au fost în dușmănie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Un comentariu la „Săptămâna patimilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *