Vremea ne-a cam dat peste cap anul acesta. Intrarea in vară s-a făcut foarte târziu, cu multe ploi și vreme destul de urâtă. Acum, de aproximativ 3 săptămâni, am intrat complet in vară, cu temperaturi foarte ridicate și o cădură aproape irespirabilă.
Norocul nostru, este că stăm destul de aproape de munte. Dar, pentru noi o temperatură de 30 de grade ne pune la pământ.
Ziua suntem absoluți lipsiți de orice chef de a face ceva, parcă nici la cumpărături nu ne vine să mergem și cu siguranță am bea toată ziua doar apă.
Într-una din zile, cu chef de răcoare am hotărât să dăm o fugă până la Bâlea Lac. Tocmai ce aflasem ca s-a deschis si drumul până sus în perioada 28 iunie – 30 octombrie ceea ce ne-a făcut să nu stăm pe gânduri. Norocul nostru este ca locuim destul de aproape, aproximativ 70 de km din Judetul Sibiu.
Lacul glaciar (format in circ glaciar) este situat la o altitudine de 2034 de m, în Munții Făgăraș, județul Sibiu. Dimensiunile lacului sunr de 360 de m în lungime și adâncime de 11,35 m.
Conform wikipedia, în anul 1934 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în jurul lacului au fost declarate rezervație naturală.
Zona se află într-una din cele mai frumoase regiuni montane din Carpați, cu un aer perfect respirabil și de o frumusețe ireală.
Noi am plecat din Sibiu, iar cei 70 de km i-am parcurs in aproximativ o ora jumătate. Odată trecuți de Cârțișoara și intrați pe drumul cu serpentine, se merge puțin mai greu având în vedere că avem și un copil cu rău de mașină. Drumul este spectaculos și merită vizitat măcar odată în viață. Pe drum am participat și la un concurs de mașini bombă, doar Jaguar, Lamborghini, Subaru…..pffff, câtă frumusețe pe metru pătrat. Din pacate, nu am apucat sa le fac nici macar o poza, au trecut ca vantul pe langa noi 🙂
Se spune despre acest drum că este unul din cele mai frumoase drumuri din România, perfecte pentru raliuri, fiind un drum lin în serpentine. chiar și realizatorii emisiunii Top Gear au filmat aici în vederea promovării la nivel mondial a turismului românesc.Soseaua serpuieste printre culmile muntoase, oferind o priveliste minunata. Odată urcați la altitudine, când se termină vegetația de brazi și drumul întra în zona de pășuni alpine, imaginea este încântătoare, asemenea posterelor turistice despre drumul din munți.
Vă recomand să mergeți în timpul săptămânii într-o călătorie până la Bâlea Lac. În weekend este plin de turiști și nu veți găsi ușor locuri de parcare.
Plecând de la 30 de grade, am ajuns acolo la 18 grade. Ceea ce a fost absolut perfect. Vă recomand să vă luați haine în plus dacă cumva vi se face frig, pentru că veți găsi și zăpadă, în toiul verii.
Primul lucru care te întâmpină când ajungi la destinație sunt tarabe, tipic românești. Nu mă declar fan al acestora, dar ele dau culoare românească acestor zone. Am cumpărat un bulz, dar din păcate gustul lui a fost groaznic, posibil datorită brânzei foarte vechi și mămăligii, la fel de vechi….
Nu vă recomand să mâncați acolo, sincer. Produsele sunt vechi, iar mâncarea și sucmpă și veche. Mai bine ar fi să mergeți cu un sandwich în rucsac și veți fi mai câștigați.
Data viitoare, cu siguranță vom face un picnic cu produse proaspete aduse de acasa. Din păcate, nici cei de acolo nu au acces ușor la magazine, primul magazin, către județul Sibiu, ar fi undeva în Avrig, adică la o distanță de aproximativ 40 de km prin serpentine.
În schimb, dacă ești fan produse locale, acolo găsești cârnați de Cârțișoara, renumiți pentru gustul lor bun, pastramă de cerb, carne de mistreț, brânză de burduf în lemn de brad.
Noi am luat câteva și acasă, dar trebuie să îți placă gustul vechi și înțepător al aromelor.
Am mai găsit și aceste fructe, care arătau mai degrabă a fructe de cultură decât de munte….
Nu vreau să par răutăcioasă, pentru că noi iubim producătorii locali, dar nu ne plac deloc mincinoșii.
Dar, exceptand toate aceste minusuri, aerul, privelistea, apropierea de cer toate va vor incarca pozitiv. Profitati de momentele acelea stati cat de mult va permite timpul.
Legenda Lacului Bâlea
Se povestește că trăia odată la poalele Munților Făgăraș un cioban pe nume Bâlea. El era cel mai mic dintre cei cinci frați al unei mame rămase văduve. Mama lui îl bătea mereu la cap să se însoare, deoarece era singurul rămas necăsătorit.
Într-o zi, Bâlea, fiind cu oile la păscut, i se arată un urs. Curajos, Bâlea al nostru se repede să îl alunge. Repede, se duce vestea ca acesta era voinic, viteaz și curajos, ajungând această veste până la curtea Împăratului.
Acesta l-a invitat pe ciobanul Bâlea să vină să îi învețe mânuirea armelor. Astfel, Bâlea rămâne la curtea Împăratului si deprinde așa de bine mânuirea armelor, încât împăratul îl pune capenie peste oștirea lui.
Dar. după un timp lui Bâlea i se face dor de casă și de oile lui. Auzind, împăratul nu vroia în ruptul capului sa îl piardă și încercă în fel și chip să îl convingă să rămâna lângă el. Asa ca și-au pus în plan să-l cucerească cumva. Împăratul împreună cu cele 5 fete ale sale au făcut totul să îl convingă să rămână. Însă, cu toate astea, Bâlea merge acasă.
Într-o seară primește vizita unei babe grozav de urâte care caută ierburi medicinale. Milos din fire, Bâlea o invită să stea la el peste noapte. Înainte de ivirea zorilor, baba își leapadă dintr-o dată hainele urate și înfățisarea, și i se arata lui Bâlea în hainele ei adevarate, cusute cu fir de aur. Frumoasa fata nu era alta decât fata cea mare a împăratului. Acesta, surprins peste măsură de frumoasa făptură, este de acord să se însoare cu ea și pornesc pregătirile de nuntă.
Nu trece mult ca din senin, deși era primăvară, se pornește o furtună nemaiîntâlnită, un viscol nemaivăzut întoarce iarna din drum. Bâlea, de frică să nu-și piardă nevasta, o ia de mână și se adăpostesc în munți. Însă, viscolul îi ia și pe ei și îi aruncă în lacul de la poalele muntilor. Aici și-au gasit, din nefericire sfârșitul. Mișcați de soarta lor tragică, oamenii au pus numele acelui lac Bâlea și așa a rămas până în zilele noastre …