Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului

Creștinii occidentali comemorează în primul rând (dar nu numai) vizita magilor la nașterea Pruncului Iisus și astfel manifestarea fizică a lui Iisus către Neamuri. Ortodocșii comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan, văzută ca o manifestare către lume a Fiului lui Dumnezeu (Arătarea Domnului). (wikipedia)

Tradiții și obiceiuri de Bobotează

Toți preoții din bisericile ortodoxe române fac în această zi de sărbătoare apă sfințită, cunoscută și sub numele de agheasmă. Prin intermediul acesteia, sunt botezate apele, oamenii, dar și casele și animalele.

După Bobotează, creștinii ortodocși trebuie să bea Agheasmă Mare în fiecare dimineață, timp de opt zile, înainte de mâncare. Aceștia trebuie să păstreze apa sfințită într-un loc curat și o pot lua doar dacă au dezlegare de la preot.

Credincioșii pot bea agheasmă și în caz de boală, dar o pot folosi și pentru a-și sfinți casele, lucrurile și animalele, precum și locul de muncă.

Un obicei care încă este păstrat de Biserica Ortodoxă Română este aruncarea unei cruci în apa foarte rece, uneori chiar și înghețată, urmând ca cei mai curajoși dintre bărbați să se arunce după ea și să o aducă înapoi. Potrivit Bisericii, cel care reușește să se întoarcă cu crucea o să aibă noroc tot anul.

De asemenea, conform tradiției ortodoxe, în ziua de Bobotează se face o masă mare, cu 12 feluri de mâncare. Pe masă trebuie să se regăsească piftia și grâul fiert, precum și vinul roșu. Până nu sosește preotul, nimeni nu are voie să se atingă de mâncare. După sfințirea mesei, credincioșii se pot bucura de mâncare, iar o parte din bucate trebuie să fie dată animalelor. Astfel, acestea vor fi protejate de boli și vor putea să se reproducă.

În ziua de Bobotează se consumă grâu fiert cu miere

De Bobotează, potrivit tradiției, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere, prune uscate, iar după apusul soarelui se poate mânca și piftie.

Busuioc sub pernă

Busuiocul sub pernă se pune în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, adică în Ajunul Bobotezei.

Se spune că fetele nemăritate își visează ursitul, iar în acest sens se pune sub pernă o crenguță de busuioc primită de la preot.

Pe lângă busuiocul pus sub pernă, tinerele își leagă pe inelar un fir roșu de mătase.

Vremea din ziua de Bobotează prevestește vremea din timpul anului

Prin tradiție, vremea din ziua de Bobotează anticipează pe cea de peste an. Dacă plouă, cu siguranță va urma o iarnă lungă, iar dacă va fi timp frumos va urma o vară frumoasă. Dacă ninge și bate  crivățul, este semn că vor fi roade bogate. Dacă va fi vreme caldă și curge apa din streașină recolta de viță de vie va fi bogată, iar vinul va fi foarte bun. Când în ziua de Bobotează pomii sunt împodobiți cu promoroacă, urmează un an îmbelșugat, iar oamenii vor fi mai sănătoși .

În plus, în ziua de Bobotează, în data de 06 ianuarie, gospodinele știu că nu au voie să spele rufe.

Se mai spune că, în ziua de Bobotează, sunt interzise certurile și nu se dă nimic cu împrumut.