În weekend am vizitat două mănăstiri superbe, lângă Cheile Turzii. Am prins o vreme excelentă, de iarnă, pe acele plaiuri mioritice.

Una dintre mănăstiri a fost Mănăstirea Mihai Vodă din Turda și cealaltă într-o așezare mult mai pitorească, pe vârful unui deal, Mănăstirea Schimbarea la Față din Petreștii de Sus.

Distanța dintre ele nu este foarte mare, aproximativ 25 de km, drum pe care îl puteți parcurge cu mașina în maxim jumătate de oră. Noi am putut vizita amândouă locațiile în aceeași zi.

Mănăstirea Mihai Vodă din Turda

Aici este locul unde istoria se împletește cu rugăciunea. Aici este așezământul mormântului lui Mihai Viteazu. Pe aceste câmpii a fost ucis într-un mod barbar unul din cei mai mari domnitori ai Țării Românești.

„De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriașa lui personalitate, fără paloșul sau securea lui ridicată spre cerul dreptății, fără chipul lui de curată și desăvârșită poezie tragică.” N. Iorga despre Mihai Viteazul

La Turda este locul jertfei lui Mihai Viteazu. Acolo a avut loc, în anul 1601 moartea lui. O moarte violentă iscată din gelozia lui Basta împotriva lui Mihai, unde nemeșii maghiari l-au trădat.

Iată mai jos relatările lui Wolgang Bethlen

Iar când fu într-o dimineață, văzu Mihai Vodă oastea nemțească viind către cortul lui, unii călări, alții pedestri, și socoti Mihai-vodă că acestea sunt ajutor lui, și nimic de dânșii nu se temea. Iar ei, procleții, nu au fost ajutor, ci vrăjmași. Și deaca văzu că sosesc, ieși Mihai-vodă din cortu-său înaintea lor vesel și le zise: „Bine-ați venit voinicilor, vitejilor”. Iar ei se repeziră asupra lui ca niște dihănii sălbatice, cu săbiile scoase. Ci unul dete cu sulița și-l lovi drept în inimă, iar altul degrab îi tăie capul. Și căzu trupul lui cel frumos ca un copaci, pentru că nu știuse, nici să împrilejise sabiia lui cea iute în mâna lui cea vitează.”

„Între Basta și Mihai s-a rădicat o gelozie care a ajuns la dușmănie. Basta, după ce a pârât pe Mihai că avea înțelegeri secrete cu turcii, a hotărât ca să-l și aresteze; deci trimițând să-l poftească la consiliu și Mihai nevoind a veni, a poruncit la câțiva nemți ca să înconjoare cortul său, și să-l prinză viu sau să-l omoare. Mihai Vodă văzându-se astfel surprins a scos sabia și a rănit pe unul din sbirii lui Basta, dar un altul străpungându-l cu sulița în pântece, l-a trântit la pământ și i-a tăiat capul. Această ucidere infamă a lui Mihai Vodă nu fu aprobată de nimene la curtea împăratului Rodolf”. Trupul lui Mihai a fost aruncat apoi în câmpia Cristișului, pentru ca ostașii săi să vadă că a pierit căpitanul lor. Pe mormântul lui Mihai Viteazul din Turda s-a construit un obelisc, închinat lui Mihai.

Capul său este luat de Turturea paharnicul, unul dintre căpitanii voievodului, adus în Țara Românească și înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă osemintele părintelui său, Pătrașcu-Vodă.

Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu este scris: „Aici zace cinstitul și răposatul capu al creștinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei”.

Sursa wikipedia

La 10 septembrie 2002 la inițiativa vrednicului de pomenire Înalt Preasfințitul Bartolomeu Anania, pe atunci păstorul acestei eparhii, fiind și singura mănăstire din cuprinsul mitropoliei care a luat naștere la propunerea sa. Atunci s-au pus bazele acestei mănăstiri cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, în memoria celui ce a realizat prima unire politică a principatelor românești Țara Românească, Transilvania și Moldova.

Înainte de intrarea în mănăstire stă așezat mormântul lui Mihai Viteazu cu trupul său, capul fiind dus la mănăstirea Dealu. Acest monument a fost ridicat acum aproape 40 de ani, și an de an, cadre militare si religioase oficiază Parastasul pentru sufletului său.Monumentul este sub forma de sabie cu trei laturi, simbolizând anul martiriului și cele trei țări românești unite sub Mihai Viteazul.

După slujbă, maicuțele de la mănăstire ne-au invitat la masa de prânz unde am putut mânca o mâncare cu un gust senzațional. Nu degeaba, se zvonește că la mănăstiri sunt cele mai bune și sănătoase mâncăruri. Rețele mănăstirești sunt cunoscute pentru simplitatea și bunul gust.

Mănăstirea Schimbarea la față din Petreștii de Sus

Aici am pășit pe un alt tărâm. Tărâmul viselor.

Odată ce am reușit să urcăm sus, mănăstirea aflându-se pe vârful unui deal, am putut admira frumusețea care se lăsase peste noapte. Un peisaj de iarnă superb, cum demult nu am mai văzut. Într-adevăr nu ne-am gândit să ne echipăm adecvat unei zile de iarnă pentru că de la noi, din Sibiu, plecasem de la un anotimp primăvărativ, daca pot să-i spun așa. Dar, am dat uitării faptul că nu am avut încălțări corespunzătoare și ne-am urcat pe deal să admirăm peisajul.

Mănăstirea de călugări de la Petreștii de Sus este unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din Transilvania. Istoricul Gheorghe Moldovan, originar din aceste locuri, datează începuturile mănăstirii în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Mult timp așezământul monahal a fost un centru de cultură, destinat educării copiilor și tinerilor din zonă. Revoluția de la 1848 a dus la distrugerea mănăstirii, iar în perioada interbelică preotul Vasile Sinu, ajutat de enoriași, a refăcut vechea mănăstire, care a fost sfințită în anul 1937. În 1998, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu, a fost reluată construcția așezământului monahal. În prezent, pe lângă biserica nouă, există un paraclis, un corp de chilii și anexe. Biserica mare a fost sfințită la data de 6 august 2016, de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.

Așezământul monahal păstrează spre închinare particele din moaștele Sfintilor Cuvioși Sila, Paisie si Natan, de la Mănăstirea Sihastria Putnei.

Puneți pe lista voastră de dorințe și o vizită la aceste mănăstiri. O să vedeți. Veți fi întâmpinat cu atâta dragoste încât imposibil să nu îți dorești să te reîntorci. Noi așa am pățit. Până atunci, vă salutăm cu drag și să auzim de bine!