Laura Iacob
“A fost odata un rege care avea prea mult din toate. El era fericit, iar regatul sau prospera. Pana cand intr- noapte, a visat ca a pierdut totul. Frica a prins radacini in inima lui si de atunci nimic nu a mai fost la fel.
Regele nu vorbea cu nimeni depsre cosmarurile pe care le avea. Era atat de nelinistit incat nu se putea bucura de nimic, asa ca a interzis totul.
Ce nu stia el insa, era ca atunci cand bucuria si durerea sunt impartasite, durerea scade, iar bucuria creste.”
Povestea regelui care avea prea mult din toate
Autor : Maria Papayanni
Ilustrator : Effie Lada
Era intr-o dupa amiaza primavaratica cand au sosit cartile de Cartemma. Copiii au fost atat de incantati incat m-au rugat sa ne asezam frumos in pat sa le citesc macar o carte. Prima care au vrut sa le-o citesc a fost Povestea Regelui care avea prea mult din toate. Nu stiu de ce au ales acest titlu, ca fiind prima carte citita, nu stiu exact daca titlul i-a atras sau ilustratiile mereu perfecte al cartilor de la Cartemma, cu ajutorul carora intri in poveste mult mai frumos, iar imaginatia ta se imbogateste cu fiecare pagina citita. De obicei ma asez in mijlocul lor si le citesc, iar ei se uita la pagini. Nu stiam cum sa ma impart sa vada fiecare imaginile si sa fie multumiti ca au vazut totul. De data aceasta primul lucru pe care l-am facut toti 3 a fost sa ii mirosim paginile. Mirosul de carte noua e atat de imbietor. Acesta a fost primul nostru contact cu aceasta carte. Fetele de la Cartemma ne-au facut o surpriza placuta si ne-au oferit semne de carte pentru fiecare in parte. E asa de frumos sa primesti daruri, iar ele se pricep de minune la a te face sa te simti special. Asta inseamna ca ceea ce faci este din suflet si cu pasiune.
Cartea “Povestea regelui care avea prea mult din toate” transmite, mai presus de orice emotii puternice si ofera invataminte care te ajuta sa vezi dincolo de povestea in sine. Citind-o mi-am adus aminte de vorbele mamei pe care le stiu de mica si care ori de cate ori am o problema apelez la ele – “Frica de durere doare mai tare decat durerea in sine.”
Cam asa a patit si regele nostru. Avand mereu cosmaruri ca isi pierde averea si nevorbind despre ele, a decis sa isi inchida averile intr-un sac pentru a le lua cu el oriunde mergea.
Faptul ca nu vorbea cu nimeni despre durerile lui, faptul ca se inchidea din ce in ce mai mult in el l-au facut pe acesta sa-si piarda din umanitate, iar oamenii traiau in frica. Atat de rau s-a ajuns incat acesta a dat o lege ca oamenilor le era interzis sa se mai priveasca in ochi. Dansurile au incetat, cantecele s-au terminat, iar oamenii mureau de foame.
Totul pana cand intr-o zi regele s-a impiedicat, iar sacul a cazut peste el.
Oare ce se intampla cu regatul sau? Ce se intampla in continuare cu copiii lui care i-au fost alaturi in cele mai crunte momente?
Oare vor mai putea sa se priveasca vreodata in ochi? Si sa revina la regatul care a fost inainte de avea aceste cosmaruri?
Astept cu nerabdare sa imi scrieti ce credeti ca l-a facut pe rege sa isi piarda increderea in oameni? Si ce putem face noi sa nu ajungem atat de tristi si speriati, precum era el!
Autoarea cartii este Maria Papayanni – S-a nascut in Larisa, dar are multe locuri pe care le numeste acasa. Platamonas – Grecia este locul unde a invatat sa inoate in mare, Salonic – locul unde a invatat iar Atena este locul unde locuieste acum. Pentru cartile scrise de ea a primit cateva premii din partea celor mari si multe imbratisari din partea celor mici.
Ilustratoarea cartii Effie Lada – S-a nascut in Ahaia s a studiat desen si pictura in atelierul pictorului Giorgos Vogiatzis. A realizat ilustratii pentru peste 70 de carti si numeroase coperte. In 2011 a fost nominalizata pentru premiul Astrid Lindgren Memorial, iar in 2012 pentru premiul Hans Christian Andersen.
